Dacă în viaţă nu e iubire
E ca anul fără primăvară,
Când trăieşti din vise,
E ca şi cănd te-ai naşte iară.
Te privesc profund şi văd,
Ce multe gânduri te apasă;
Ştiu că viaţa ta-i prăpăd,
Este greu, dar nu-ţi mai pasă.
Tu omule cu suflet ce de gheaţă este
Te privesc şi nu ştiu ce să spun;
Atâtea chinuri sufletul vor să-ţi înnece,
Cu disperare sper, că nu-ţi iei rămas bun.
Şi dacă pleci, nu-mi lua ce mai am!
Sau, ia-mă cu tine oriunde ai pleca!
Să stăm împreună cum alteori stăteam,
Sau lasă-mi barem amintirea ta!
Amintirile le voi păstra,
Chiar de singură voi pleca curând;
În pământ cu mine le voi lua,
Dacă tu nu eşti, nici eu nu mai sunt!
2010
E ca anul fără primăvară,
Când trăieşti din vise,
E ca şi cănd te-ai naşte iară.
Te privesc profund şi văd,
Ce multe gânduri te apasă;
Ştiu că viaţa ta-i prăpăd,
Este greu, dar nu-ţi mai pasă.
Tu omule cu suflet ce de gheaţă este
Te privesc şi nu ştiu ce să spun;
Atâtea chinuri sufletul vor să-ţi înnece,
Cu disperare sper, că nu-ţi iei rămas bun.
Şi dacă pleci, nu-mi lua ce mai am!
Sau, ia-mă cu tine oriunde ai pleca!
Să stăm împreună cum alteori stăteam,
Sau lasă-mi barem amintirea ta!
Amintirile le voi păstra,
Chiar de singură voi pleca curând;
În pământ cu mine le voi lua,
Dacă tu nu eşti, nici eu nu mai sunt!
2010
Beatrice Lohmüller
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu