Recurg la vorbe goale şi fără de-nţeles;
Greu îmi este-n viaţă, nu am de ales;
Doamne, daca Vrei să mă chinui iar,
Pentru mine-i cert că lupt în zadar.
A plouat, este noroi şi-i apă peste tot!
Ajută-mă Tu Tată! Nu ştiu să înot!
Sunt fără de speranţă şi fără de scăpare,
Ajută-mă din nou, primejdia mă paşte!
Alunec în mocirlă, încerc să mă ridic,
Îmi pun mii de întrebări, dar nu pricep nimic;
Nimeni nu răspunde, nimeni nu ajută!
Parcă lumea-i surdă, parcă este mută!
Unde sunt cu toţii? Unde eşti Tu Doamne?
Te strig cu disperare! De ce nu mă ajuţi oare?
Ştiu că am greşit! Dar sunt un simplu om!
„pomul este-n aer” iar eu „sunt iar în pom”!
Prietenii mă lasă, alţii mă alungă,
Toţi mă vor departe, parcă sunt o umbră!
Nimeni nu ascultă, nimeni nu mă vede!
Nici ai mei nu ştiu că eu am probleme.
Eu cer de la Tine un ultim ajutor!
Întoarce-Te la mine! Nu mă lăsa să mor!
Eşti unica speranţă şi singurul meu gând!
Ai fost cel mai de preţ, de când sunt pe pământ!
2011
Greu îmi este-n viaţă, nu am de ales;
Doamne, daca Vrei să mă chinui iar,
Pentru mine-i cert că lupt în zadar.
A plouat, este noroi şi-i apă peste tot!
Ajută-mă Tu Tată! Nu ştiu să înot!
Sunt fără de speranţă şi fără de scăpare,
Ajută-mă din nou, primejdia mă paşte!
Alunec în mocirlă, încerc să mă ridic,
Îmi pun mii de întrebări, dar nu pricep nimic;
Nimeni nu răspunde, nimeni nu ajută!
Parcă lumea-i surdă, parcă este mută!
Unde sunt cu toţii? Unde eşti Tu Doamne?
Te strig cu disperare! De ce nu mă ajuţi oare?
Ştiu că am greşit! Dar sunt un simplu om!
„pomul este-n aer” iar eu „sunt iar în pom”!
Prietenii mă lasă, alţii mă alungă,
Toţi mă vor departe, parcă sunt o umbră!
Nimeni nu ascultă, nimeni nu mă vede!
Nici ai mei nu ştiu că eu am probleme.
Eu cer de la Tine un ultim ajutor!
Întoarce-Te la mine! Nu mă lăsa să mor!
Eşti unica speranţă şi singurul meu gând!
Ai fost cel mai de preţ, de când sunt pe pământ!
2011
Beatrice Lohmüller
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu